TINZI SA FII UN PARINTE OMNIPREZENT? DESPRE HELICOPTER PARENTING SI CAT DE DAUNATOR POATE FI

𝙃𝙚𝙡𝙞𝙘𝙤𝙥𝙩𝙚𝙧 𝙋𝙖𝙧𝙚𝙣𝙩𝙞𝙣𝙜 se referă la acei părinți hiper-protectivi care acordă o atenție deosebită copiilor lor, în efortul nu numai de a-i proteja de durere și dezamăgire, ci și de a-i împinge mereu spre reușită. Părinții elicopter planează constant asupra copiilor și 𝘀𝗲 𝗶𝗺𝗽𝗹𝗶𝗰ă 𝗲𝘅𝗰𝗲𝘀𝗶𝘃 î𝗻 𝘃𝗶𝗮ț𝗮 𝗹𝗼𝗿.

Expresia 𝘱ă𝘳𝘪𝘯𝘵𝘦 𝘦𝘭𝘪𝘤𝘰𝘱𝘵𝘦𝘳 a fost întâlnită prima dată într-o carte din 1969 intitulată „Între părinte și adolescent”. Adolescentul din carte a relatat că mama lui îl veghea non-stop, ca pe un elicopter. În sens larg, se referă și la părinții care continuă să încerce să-și vegheze copiii de la distanță după ce au plecat la facultate, iar astăzi cuprinde toți părinții supra-protectori.

De la copilărie până la facultate, părinții elicopter tind să fie prea implicați în viața copiilor lor, până la punctul în care 𝗮𝗰𝘁𝗶𝘃𝗶𝘁ăț𝗶𝗹𝗲 ș𝗶 𝗜𝗡𝗧𝗘𝗥𝗘𝗦𝗘𝗟𝗘 𝗰𝗼𝗽𝗶𝗹𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗼𝗰𝘂𝗽ă 𝘂𝗻 𝗿𝗼𝗹 𝘀𝗲𝗰𝘂𝗻𝗱𝗮𝗿, deoarece acestea sunt decise de către părinți. Aceștia supra-programează copiii și îi angrenează în activitățile pe care EI (părinții) le consideră utile, în ideea de a le oferi copiilor un avantaj competitiv în orice, de la școală la sport la muzică. Ei pot încerca chiar 𝘀ă 𝗴𝗲𝘀𝘁𝗶𝗼𝗻𝗲𝘇𝗲 𝗽𝗿𝗶𝗲𝘁𝗲𝗻𝗶𝗶𝗹𝗲 copilului lor, dacă văd o oportunitate în anumite relații sociale.

Părinții elicopter tind să își plasmeze propriul copil către perfecțiune, de aceea de cele mai multe ori nici 𝗻𝘂 î𝗹 𝗹𝗮𝘀ă 𝗽𝗲 𝗰𝗼𝗽𝗶𝗹 𝘀ă 𝗴𝗿𝗲ș𝗲𝗮𝘀𝗰ă (ceea ce e păcat deoarece greșeala face parte din procesul de învățare și creștere). Deși există unele aspecte pozitive în a fi un ‘părinte elicopter’ (siguranța copilului, controlul asupra anturajului pe care îl are, etc.), cele negative le depășește ca număr și dezavantaje:

  • copilul se poate simți sufocat, apatic
  • copilul nu învață să fie autonom, independent în viața de adult
  • copilul își inhibă dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor (părinții care ‘survolează’ asupra copiilor intervin la primul semn de necaz, astfel copiii nu învață niciodată să se descurce singuri)
  • copilul devine dependent de părinți
  • copilul este ferit de orice experiență negativă și privat de experiențe firești ale vieții
  • în final, copilul răcește relația cu părintele/ii elicopter.

Tu cunoști astfel de părinți? Poți da exemple concrete (fără nume) din viața reală. Comentariul tău, eventual cu exemple, poate ajuta și alte mămici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *